1 februarie 2009

Sunt exagerata, dar te-as adora mereu.


Stii sa captezi atentia, sa faci lumea sa vada dincolo de banalitatea lucrurilor, sa inteleaga sensul existentei tale. Si banuiesc ca nu adori atat interminabilele aplauze, cat persoanele din spatele lor. Pe fiecare in parte, pentru ca ti-au daruit o seara si-un zambet.
Am patruns in lumea ta, mi-am clatit ochii cu fiecare miscare, fiecare clipire. Camasa ta alba, uda, aruncata cu efect pe podea. Ultimul tau zambet catre public, acoperit apoi de o cortina egoista.
Si da, m-am convins inca o data ca dansul poate exprima mai mult decat simple cuvinte. Vis, implinire, speranta, discomfort, iubire, infinit.

Pentru ca, in ochii tai, am vazut daruire.. cu toate ca-i tineai inchisi.

3 comentarii:

Anonim spunea...

felul ciudat al oamenilor de a iubi:P

Roxana spunea...

ce frum:X
scri f frum:*

Alter Ego B spunea...

f frumos:)